EL SMEREŞTE CA SĂ ÎNALŢE

Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă.
1 Samuel 2.7

Toate schimbările care se întâmplă în viaţa mea vin de la Cel ce nu se schimbă niciodată. Dacă eu aş ajunge bogat, aş vedea mâna Sa la lucru şi L-aş binecuvânta; este bine să ştiu şi să recunosc mâna Lui şi, dacă ajung sărac, să-L laud din toată inima mea. Când situaţia noastră în această lume ajunge să fie modestă, să ştim că aceasta vine de la Domnul şi trebuie să îndurăm cu răbdare; şi dacă, dimpotrivă, situaţia noastră este înfloritoare, tot de la El vine şi aceasta; să primim dar şi aceasta cu adâncă recunoştinţă. în amândouă cazurile, Domnul a dat şi totul este bine.
De obicei, metoda lui Dumnezeu este ca să smerească pe cei pe care vrea să-i înalţe şi să dezbrace pe cei pe care vrea să-i îmbrace. Şi voia Lui este cea mai înţeleptă. Dacă acum eu trebuie să îndur o umilinţă, mă voi bucura, căci voi vedea aici începutul înălţării mele. Cu cît suntem mai smeriţi prin harul Lui, cu atât vom fi ridicaţi în slavă. Această sărăcire care are ca ţel îmbogăţirea noastră, va fi bine venită.
O Doamne, Tu m-ai smerit în ultimul timp, ca să mă faci să simt nimicnicia mea şi păcatul meu. Este o experienţă neplăcută, dar eu Te rog să o faci să-mi fie de folos. Te rog de asemenea să mă faci în stare să port o măsură şi mai mare de bucurie şi o sarcină şi mai mare în lucrarea Ta şi, când voi fi astfel pregătit, Tu să mi le dai pentru dragostea lui Cristos. Amin.

EL RĂMÂNE MEREU ACELAŞI

Domnul nu va părăsi pe poporul Lui, din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a hotărât să facă din voi poporul Lui.
1 Samuel 12.22

Alegerea pe care a făcut-o Dumnezeu cu poporul Său este în scopul de a-l sprijini şi de a nu-l părăsi nicidecum. El l-a ales pentru a-l iubi, şi-l iubeşte din pricina acestei alegeri. De bună voia Sa, a ales acest popor şi această alegere este motivul pentru care va continua să-Şi găsească plăcerea în acest lucru. Dacă l-ar părăsi, Şi-ar necinsti Numele, căci aceasta ar însemna că a făcut o greşeală în alegerea Sa şi ar da dovadă de nestatornicie în iubirea Sa. Astfel este slava dragostei lui Dumnezeu, care nu se va schimba, şi această slavă nu poate fi întunecată. Să ne amintim de toate dovezile bunătăţii părinteşti a lui Dumnezeu şi să fim siguri că niciodată El nu ne va părăsi. Ceea ce L-a determinat să Se preocupe ca să facă din noi poporul Sau, a fost dorinţa Sa de a ne mântui. După ce a îndeplinit astfel de minuni cu privire la noi, ar mai putea să ne lase singuri? Fiul Său Isus a murit pentru noi şi noi putem fi siguri că El n-a murit în zadar. Ar putea El să Se lepede de aceia pentru care Şi-a vărsat sângele Său? Deoarece Şi-a găsit plăcerea să ne aleagă ca să ne mântuiască, îşi va găsi plăcerea şi ca să ne binecuvânteze. Domnul Isus nu este un prieten schimbător. Iubindu-i pe ai Săi, îi va iubi până la sfârşit.

A CUI E LUPTA?

Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu mântuieşte nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci biruinţa este a Domnului şi El vă dă în mâinile noastre.
1 Samuel 17.47

Hotărât, lupta este a Domnului şi noi trebuie să fim cu totul siguri de biruinţă, şi încă de o biruinţă care să dea dovadă de puterea lui Dumnezeu. Domnul este prea mult uitat de oameni şi chiar de adunarea lui Israel; si când se iveşte ocazia de a-i face pe oameni să vadă că Cel ce este măreaţa Cauză primară, îşi poate împlini planurile fără puterea omului, este prilejul nimerit pe care trebuie să-1 folosim bine. Chiar Israel privea prea mult la sabie şi suliţa. Şi e mare lucru să nu fie sabie în mâna lui David şi totuşi David să ştie că Dumnezeu va birui o întreagă armată de duşmani. Dacă luptăm din toată inima pentru adevăr şi dreptate, să nu aşteptăm să avem la îndemână norocul sau talentul nostru, nici alt mijloc văzut de influenţă. Dacă am lupta pentru noi înşine, ne-am putea teme; dar dacă luptăm pentru slava Domnului Isus, cine va putea să ne stea împotrivă? Să ţinem, deci, piept filisteanului; dacă Domnul oştirilor este cu noi, cine va fi împotriva noastră?

CINSTEŞTE PE DUMNEZEU

Voi cinsti pe aceia care Mă cinstesc.
1 Samuel 2:30

Cinstea lui Dumnezeu este oare ţinta de căpetenie a vieţii noastre, dreptarul purtării noastre? În acest caz, El mă va cinsti. S-ar putea să nu primesc cinste din partea oamenilor, pentru un timp; dar Dumnezeu mi-o va da, în felul Său. Se poate întâmpla că cel mai sigur mijloc de a fi cinstit de El, să fie să primesc dispreţul oamenilor dacă trăiesc după voia Sa.
Slujba preoţiei luând-o de Ia familiile lor şi a urmaşilor lor, precum şi conducerea ţării, şi o dădu tânărului Samuel. Dumnezeu poate îngădui celui rău sa capete onorurile lumii; dar demnitatea pe care şi-o păstrează este de a da El însuşi „slava, cinstea şi nemurirea", acelora care printr-o ascultare sfântă îl cinstesc. Ce pot face azi, pentru a-L cinsti pe Domnul? Îi voi da slavă, prin mărturisirea cu gura şi printr-o ascultare practică. ÎI voi cinsti şi prin persoana mea, şi prin bunurile mele, predându-mă Lui pentru o slujbă specială. Să ne gândim în ce fel îl putem cinsti azi.

IZBĂVIREA DIN TRECUT PRODUCE CREDINŢĂ

David a mai zis: „Domnul, care m-a izbăvit din gheara leului şi din laba ursului, mă va izbăvi şi din mina acestui Filistean.
l Samuel 17:37
Aceste cuvinte nu sunt o făgăduinţă, dacă le luăm în ele însele, dar sunt prin înţelesul lor, căci David a rostit aceste cuvinte pe care Domnul Ie-a adeverit, împlinindu-le. David se sprijineşte pe fapte împlinite în trecut, pentru a cere ajutorul într-un pericol ce-i sta în faţă. În Domnul Isus, toate făgăduinţele sunt da şi amin, pentru ca Dumnezeu să fie slăvit prin noi. Şi El lucrează cu poporul Său credincios, ca în timpurile dinainte.
Să ne amintim deci împreună de lucrurile Sale din trecut, faţa de noi. Altădată n-am fi nădăjduit sa fim scăpaţi prin propriile noastre puteri; dar El ne-a scăpat. Nu ne va mai scăpa El să altă dată? Cu siguranţă că va face-o încă. Şi după cum David a alergat la întâlnirea cu duşmanul, aşa vom face şi noi.
Domnul a fost şi este cu noi, căci a spus: „Nu te voi părăsi, nu te voi lăsa deloc!" Pentru ce să tremurăm? Oare trecutul a fost numai un vis? Gândeşte-te la leul şi ursul morţii. Cine e acest filistean? Aici nu mai e vorba de un leu sau de vreun de urs; dar Dumnezeu este acelaşi şi slava Sa trebuie sa se arate şi în această împrejurare. El nu ne-a scăpat de fiarele sălbatice, pentru a ne lăsa prada unui uriaş. Să avem deci curaj!

PAZA PAŞILOR NOŞTRI

El va păzi paşii prea iubiţilor Lui.
1 Samuel 2:9

Drumul este alunecos şi picioarele sunt slabe, dar Domnul le va întări. Dacă noi prea iubiţii Săi, ne predăm Lui, printr-un act de ascultare şi de credinţă, El însuşi va fi păzitorul nostru. Nu numai că ”El va porunci îngerilor Lui să ne păzească, ca să nu ni se lovească piciorul”, ci El însuşi va păzi paşii noştri. El va păzi paşii noştri de orice cădere, aşa fel ca haina noastră să rămână fără pată şi fără păcat, şi ca sufletul nostru să nu sufere vreo vătămare pentru ca să nu dăm vrăjmaşului prilejul să ne vorbească de rău.

El ne va păzi picioarele să nu rătăcească şi le va păzi să nu apuce pe cărările rătăcirii, căile nebuniei, sau drumul larg al obiceiurilor lumii.

El le va păzi de lovituri şi umflăturile produse de arşiţa sau lungimea drumului.

El va păzi paşii noştri de orice rană: încălţămintele ne vor fi de fier şi alama, încât chiar dacă am călca peste ascuţişul săbiei sau peste capetele şerpilor, nu vom avea de suferit.

În sfârşit, El ne va scoate picioarele din laţ şi nu vom rămâne înlănţuiţi de momelile şi cursele pe care ni le vor întinde puterile înşelătoare şi cele ale vrăjmaşului. Cu o asemenea făgăduinţă, vom putea să înaintăm şi să nu ne lăsăm deloc, să alergăm şi să nu obosim. Cel ce te păzeşte este credincios, El te va păzi de orice rău.