ÎNTRISTĂRI, DAR NU OASE RUPTE

Toate oasele i le păzeşte, ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.
Psalmul 34.20

Acest verset se referă în întregime la credinciosul care se găseşte într-o mare
mâhnire: „Multe sunt necazurile celui neprihănit, dar Domnul îl scapă din toate". Se
poate să i se zdrobească sau să i se rănească carnea, dar „nici un os nu i se va
sfărâma".
Mare îmbărbătare pentru copilul lui Dumnezeu în încercare, îmbărbătare menită, să-l
sprijinească în toate momentele sale grele. Până acum, ca şi de acum înainte,
recunosc că n-am avut nici o pagubă adevărată din diferitele mele întristări. Ele nu
m-au făcut să-mi pierd nici credinţa, nici nădejdea, nici dragostea. Dimpotrivă,
departe de a se pierde, aceste oase ale caracterului au câştigat în tărie şi putere. Eu am acum mai multă cunoştinţă, mai multă experienţă, mai multă răbdare, mai multă
statornicie decât aveam înainte de a veni încercările. Chiar bucuria mea, n-a fost
distrusă. Boala şi lipsurile, clevetirile sau împotrivirea mi-au pricinuit mai mult
decât o zdrobire; dar acum ele s-au dus şi nici unul din oasele mele n-a fost zdrobit.
Nu te supăra deci, suflete al meu, dacă ai de suferit unele dureri; nu se va afla nimic în tine care să se spargă. Îndură toate mâhnirile, şi încrede-te în Domnul care te va izbăvi de toate urmările neplăcute ale acestei mâhniri.