UN LEGĂMÂNT DE CARE EL ÎŞI ADUCE AMINTE

El a dat hrană celor ce se tem de El; El îşi aduce aminte pururea de legământul Lui.
Psalmul 111.5

Cei ce se tem de Dumnezeu, nu se tem de lipsuri. Ani îndelungaţi Dumnezeu a găsit totdeauna cu ce să îi hrănească pe copiii Săi, fie în pustie, fie la pârâul Cherit sau în timpul robiei, ca şi în timpul foametei. Până acum Domnul ne-a dat zi de zi pâinea noastră cea de toate zilele şi noi nu ne îndoim că El va continua să ne hrănească până când nu va mai fi nevoie.
Chiar cele mai mari şi mai înalte binecuvântări din Legământul Harului, El nu va înceta să le răspândească peste noi, după nevoile noastre. El îşi aduce aminte de legământul pe care l-a încheiat cu noi şi nu lucrează niciodată ca şi cum I-ar părea rău că l-a încheiat. El îşi aduce aminte de acest legământ chiar când noi îl ispitim ca să ne nimicească. El nu uită să ne iubească, să ne păzească şi să ne încurajeze, aşa cum a făgăduit. Toate făgăduinţele din legământul Său, le are mereu sub ochi, şi El nu va îngădui ca vreun cuvânt al Său să cadă la pământ. Iată că noi îl uităm prea adesea pe Dumnezeul nostru, pe când El Se gândeşte mereu la noi cu dragoste. El nu poate să uite pe Fiul Său, care este chezaşul Legământului Său, nici pe Duhul Sfânt, care este elementul de legătură al Legământului, nici slava Sa care este legată de acest Legământ. „De aceea temelia lui Dumnezeu rămâne tare" şi nici un credincios nu poate pierde moştenirea dumnezeiască la care are drept prin acest legământ.