2 martie 2010

A DA FĂRĂ A SPUNE O ŞOAPTĂ

Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stingă ta ce face dreapta ta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Matei 6:3-4

Nu este făcută nici o făgăduinţă pentru aceia care fac milostenie pentru a fi văzuţi de oameni. Ei îşi au răsplata prin lauda semenilor lor şi nu pot nădăjdui să fie plătiţi de două ori.
Să facem milostenie în ascuns. A da adesea şi mult, să fie în viaţa ta un lucru atât de natural cum sunt prânzurile tale, aşa încât să nu poţi număra de câte ori ai făcut milostenia. Împlineşte acest îndemn fără a-ţi şopti ţie însuţi: „Ce darnic sunt!" Nu te răsplăti astfel; lasă această grijă în seama lui Dumnezeu, care vede, îşi aminteşte şi răsplăteşte. Ferice de omul milos, căci binefacerile sale necunoscute sunt pentru el un izvor nesecat de bucurie. Cum aş putea să am parte de el, decât lăsând să se reverse ceea ce pune Domnul ca milă şi iubire în sufletul meu?
De aici chiar, şi dincolo, Domnul însuşi va fi răsplătitorul aceluia care dă în ascuns. El îi va răsplăti la timpul potrivit şi în cel mai bun fel. Numai veşnicia ne va descoperi întinderea acestei făgăduinţe.

Niciun comentariu: